Miscarile justitiei din Nicaragua din ultimele saptamani sunt menite sa mentina la putere presedintele sandinist Daniel Ortega, care guverneaza tara de mai bine de 14 ani, au explicat diversi analisti.
Expertii considera ca Ortega recurge la forta excesiva din cauza lipsei de popularitate in sondaje dupa moartea a peste 300 de protestatari in 2018, potrivit Comisiei Inter-Americane pentru Drepturile Omului (IACHR), dar si din cauza lipsei de politica economica. resurse pentru a anunta programele de asistenta cu care si-a finantat campaniile electorale la alegerile trecute.
Potrivit fostului deputat si fost presedinte al Miscarii Sandiniste de Renovare (MRS) Enrique Saenz, Ortega a luat un grup de ostatici, mai intai pentru a semana teroarea in populatie, dar si pentru a obtine obiective politice.
„Ne confruntam cu un terorism de stat care foloseste, dincolo de legile si curtile de justitie, singurul mecanism de forta pentru a-si exercita in continuare puterea si acest atac poate fi citit in lumina pretentiei lui Ortega de a continua la putere, indiferent de ce. costa”, apreciaza Saenz.
Analistul politic considera ca, indiferent de criticile din partea stangii latino-americane, Ortega a ajuns chiar sa aresteze fosti gherileni care au luptat alaturi de el in timpul revolutiei sandiniste, dar care s-au distantat ulterior criticandu-l puternic pentru deriva autoritara pe care a luat-o.
„Ortega a intemnitat oameni cunoscuti din Frontul Sandinist precum Dora Maria Tellez, care a desfasurat o campanie mitica in FSLN, a participat activ la lupta impotriva lui Somoza… in asa fel incat aceasta actiune sa confirme o componenta de razbunare”, adauga el.
Dupa venirea la putere in 2007, Ortega a inceput sa „cumpere constiinte” prin cooperarea venezueleana acordata de Hugo Chavez, care a murit in 2013, dar care ulterior a scazut treptat, povesteste Saenz.
Cooperarea venezueleana in Nicaragua a atins una dintre cele mai mari cresteri in timpul alegerilor din 2011, anul in care Ortega a fost reales in alegerile chestionate de opozitie si de comunitatea internationala. In acel an, tara a primit peste 500 de milioane de dolari, potrivit datelor Bancii Centrale.
Chiar si mai tarziu, Ortega a primit mai multi bani din Venezuela. Banca Centrala a reflectat ca in 2016 Nicaragua a obtinut peste 700 de milioane de dolari.
„Incepand din 2007, Ortega a inceput sa demonteze institutiile democratice folosind achizitii constiincioase, aliante oarecum ciudate bazate pe cooperarea petroliera venezueleana”, spune Saenz, care subliniaza ca, in consecinta, Ortega a fost transformat dintr-un lider revolutionar, „in cap. a unei mafie pentru care controlul puterii politice este un mijloc de acumulare a averii”.
Dar scenariul actual este diferit. Cele mai recente date de la Banca Centrala a Nicaragua au reflectat ca nu a existat nicio cooperare venezueleana in prima jumatate a anului 2020.
„In acest an electoral, cooperarea nu va avea greutate, pentru ca nu exista. Acum doi ani era deja la 27,2 milioane de dolari. Deci, cand comparam aceasta cifra cu 500 de milioane in cele mai bune momente, este nula”, a declarat candidatul la presedintie Arturo Cruz, care a fost recent retinut in tara, pentru Voice of America intr-un interviu trecut.
Rusia si sprijinul ei
Pe de alta parte, odata cu apropierea alegerilor, Nicaragua a incercat sa manifeste o apropiere de Federatia Rusa, lucru care a fost sustinut de Kremlin, care a spus ca este la curent cu o presupusa cerere a lui Ortega de a obtine sprijin pentru echiparea armelor moderne. si pregatindu-si armata.
Cu toate acestea, fostul ministru al Apararii din Nicaragua, Avil Ramirez, subliniaza ca de la revenirea lui Ortega la putere, sprijinul Rusiei a fost aproape nul in tara, iar Moscova nu are niciun alt interes decat sprijinul diplomatic.
„Au trecut 15 ani in administratia Ortega si aici ceea ce am primit din cooperarea Rusiei au fost cateva tone de grau si cateva autobuze care vand cooperativelor, dar aici investitiile sau comertul cu Rusia sunt nule. Mai putin de 80.000 de dolari pe an”, a spus el.
„As spune ca a fost mai degraba un schimb pentru cateva autobuze si cateva tone de grau in schimbul ca Nicaragua sa sustina diplomatic actiunile Rusiei in curtea ei, adica sa recunoasca Osetia de Sud, sa stabileasca relatii diplomatice cu Abhazia, care sunt provincii rebele. care au fost anexate unilateral Rusiei. Ultimul lucru a fost anexarea Crimeei, pe care doar Nicaragua a recunoscut-o prin stabilirea unui consul onorific”, spune Ramirez.
Fostul ministru al Apararii considera ca Nicaragua nu are importanta geopolitica pentru Rusia asa cum o avea in anii 1980, cand tara era aproape o baza sovietica in regiune. — Asta nu este acolo.
„Venezuela si Cuba sunt de importanta geopolitica, dar Nicaragua nu are nicio importanta pentru Rusia. Nu mai exista trafic de arme in El Salvador ca in anii 1980, nu exista o relatie atat de apropiata. Visele imperiale ale Rusiei s-au limitat la vecinatatea sa si de aceea are dorinte expansioniste in Ucraina, Crimeea si restul regiunii unde poate avea influenta”, a conchis Ramirez.
