Greuitatile militare europene Germania si Polonia au afirmat ca nu vor trimite trupe in Ucraina, dupa informatii conform carora unele tari occidentale ar putea lua in considerare acest lucru, deoarece razboiul cu Rusia intra in al treilea an. Seful NATO a mai spus ca alianta militara condusa de SUA nu are de gand sa trimita trupe in Ucraina, dupa ce alti lideri central-europeni au confirmat ca nici ei nu vor furniza soldati.
Intre timp, Kremlinul a avertizat ca un conflict direct intre NATO si Rusia ar fi inevitabil daca alianta va trimite trupe de lupta. „In acest caz, trebuie sa vorbim nu despre probabilitate, ci despre inevitabilitatea (conflictului)”, a declarat reporterilor purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Avertismentul Moscovei a venit la o zi dupa ce presedintele francez Emmanuel Macron a declarat ca trimiterea de trupe terestre occidentale nu ar trebui „exclusa” in viitor, dupa ce a gazduit o conferinta de inalti oficiali ai peste 20 de sustinatori occidentali ai Ucrainei.
Cancelarul german Olaf Scholz parea sa aiba o viziune diferita asupra a ceea ce s-a intamplat la Paris. El a spus ca participantii au convenit „ca nu vor exista trupe terestre, nici soldati pe pamant ucrainean, care sa fie trimisi acolo de statele europene sau de statele NATO”.
Scholz a spus ca exista, de asemenea, un consens „ca soldatii care opereaza in tarile noastre nu participa in mod activ la razboi ei insisi”.
Cu Macron din ce in ce mai izolati, iar politicienii de opozitie din Franta criticand cu furie sugestia sa ca ar putea fi luate in considerare trupele terestre, guvernul presedintelui francez a incercat ulterior sa-si clarifice comentariile.
Ministrul francez al Apararii, Sebastien Lecornu, a declarat ca au existat discutii, dar nu au existat un consens la conferinta cu privire la desfasurarea operatiunilor de deminare si antrenament militar in Ucraina, departe de linia frontului.
„Nu trimite trupe la razboi impotriva Rusiei”, a spus ministrul.
Ideea de a trimite trupe a fost tabu, mai ales ca NATO incearca sa evite sa fie tarata intr-un razboi mai larg cu Rusia cu arme nucleare. Nimic nu ii impiedica pe membrii NATO sa se alature unei astfel de intreprinderi individual sau in grupuri, dar organizatia insasi s-ar implica doar daca toti cei 31 de membri sunt de acord.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat pentru Associated Press ca „aliatii NATO ofera Ucrainei un sprijin fara precedent. Am facut asta din 2014 si am intensificat dupa invazia pe scara larga. Dar nu exista planuri pentru trupele de lupta ale NATO pe teren in Ucraina.”
La o intalnire de marti la Praga, premierul polonez Donald Tusk a spus: „Polonia nu intentioneaza sa-si trimita trupele in Ucraina”. Premierul Petr Fiala al Republicii Cehe a insistat ca tara sa „cu siguranta nu vrea sa-si trimita soldati”.
Premierul slovac Robert Fico a spus ca guvernul sau nu intentioneaza sa propuna o desfasurare, dar ca unele tari se gandesc daca sa incheie acorduri bilaterale pentru a furniza trupe care sa ajute Ucraina sa evite invazia rusa.
Fico nu a oferit detalii despre ce tari sau ce vor face trupele in Ucraina. Macron, de asemenea, a evitat sa numeasca vreo tara, spunand ca vrea sa mentina „ambiguitatea strategica” si sa nu intinda mana Occidentului catre Rusia.
NATO, ca alianta, ofera Ucrainei doar ajutor si sprijin neletal, cum ar fi rechizite medicale, uniforme si echipamente de iarna, dar unii membri trimit arme si munitii de la sine, bilateral sau in grupuri.
O decizie de a trimite trupe si de a le mentine dislocate pe termen lung ar necesita tipul de capacitati de transport si logistica pe care doar tari precum SUA, Marea Britanie, Franta, Germania si, eventual, Italia, Polonia sau Spania le-ar putea reuni.
In timp ce a exclus actiunile militare ale NATO, Stoltenberg a spus AP „ca acesta este un razboi de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei, incalcand in mod flagrant dreptul international. Conform dreptului international, Ucraina are, desigur, dreptul la autoaparare, iar noi avem dreptul sa-i sprijinim in sustinerea acestui drept.”
Conferinta de la Paris a avut loc imediat dupa ce Franta, Germania si Regatul Unit au semnat fiecare acorduri bilaterale de securitate pe 10 ani cu Ucraina, in timp ce guvernul sau lucreaza pentru a sustine sprijinul occidental.
Natiunile europene sunt ingrijorate ca SUA isi vor reduce sprijinul, deoarece ajutorul pentru Ucraina este blocat in Congres. Ei au, de asemenea, ingrijorari ca fostul presedinte Donald Trump s-ar putea intoarce la Casa Alba si ar putea schimba cursul politicii SUA pe continent.
Mai multe tari europene, inclusiv Franta, si-au exprimat luni sprijinul pentru o initiativa lansata de Republica Ceha de cumparare de obuze de munitie pentru Ucraina in afara Uniunii Europene, au declarat participantii la intalnire. Macron a spus ca va fi lansata o noua coalitie pentru a livra rachete cu raza medie si lunga de actiune.
Intr-un interviu de saptamana trecuta, Stoltenberg nu s-a opus ideii de a permite Ucrainei sa foloseasca arme occidentale pentru a lovi tinte in Rusia. Unele tari au impus restrictii privind utilizarea materialelor pe care le furnizeaza, cerand ca acesta sa fie folosit numai in interiorul Ucrainei.
„Este ca fiecare aliat sa decida daca exista anumite avertismente cu privire la ceea ce ofera”, a declarat Stoltenberg la Radio Europa Libera. Dar, a spus el, dreptul Ucrainei la autoaparare „include si lovirea unor tinte militare legitime, tinte militare rusesti, in afara Ucrainei”.
