Fie ca vrem sa acceptam sau nu, majoritatea dintre noi avem o perioada a vietii in care avem doua familii, cea de acasa si cea de la serviciu. Mai mult decat atat, cu cat incercam sa le acordam o atentie egala, cu atat problemele in ambele familii devin mai complexe, insa usor de infruntat daca ne pastram rationali.
Cercetatorii din domeniul psiho-antropologiei de la Universitatea din Bruxelles au studiat timp de 18 ani influenta profesiei si carierei asupra vietii de cuplu. Acestia au observat ca in toate tarile europene, inclusiv in Romania, cele doua pot avea atat influente faste, cat si nefaste, asupra cuplului, odata cu implicarea in diferite activitati si relatii impuse de profesie.
Natura profesiei si stabilitatea cuplului
Studiile psihologilor belgieni evidentiaza faptul ca tipul de solicitare fizica si psihologica a diferitelor profesii poate influenta relatiile dintre sexe, inclusiv in cadrul relatiei de cuplu.
Profesiile ce solicita munca fizica
Daca munca fizica prestata este bruta, necalificata, organismul este solicitat mai ales din punct de vedere muscular si neuro-muscular, eliberand mari cantitati de adrenaline dar si de endorfine. Astfel, in cazul unei munci foarte solicitante, in sistemul nervos se acumuleaza adrenaline, numite si hormoni ai alertei. Totodata, o munca fizica intensa, cum ar fi, de exemplu, ridicarea de greutati mari, conduce la cresterea secretiei de hormoni masculini, atat la femei cat si la barbati. Un organism care secreta intens atat adrenaline, cat si hormoni masculini si hormoni ai placerii, va manifesta intens o tendinta de dominanta care poate fi impusa mai ales prin agresivitate.
Acesta este unul dintre motivele pentru care muncitorii care depun efort fizic intens, fara pauze, pot deveni foarte frecvent violenti in familie, chiar daca sunt educati. Acest lucru se petrece si cu halterofilii si, in general, cu sportivii de performanta. Aceasta nu inseamna ca o astfel de pornire nu poate fi stopata in cazul in care incercam sa cooperam cu partenerul.
Munca fizica mai putin solicitanta
In cazul in care este vorba de o munca fizica mai putin solicitanta, in care exactitatea conteaza mai mult decat forta, lucrurile stau un pic diferit. Aceste profesii, cum ar fi cea de strungar, hair-stylist, electro-tehnician, etc, solicita in special ganglionii bazali ai creierului si cerebelul mijlociu. Aceasa stimulare, ca si solicitarea atentiei, determina un anume rol de functionare a unor arii ale scoartei cerebrale. In general, au loc modificari temporare ale ghidarii unor categorii de biocurenti legati de vigilenta si atentie, care implica si un model psihologic al individului de tip perfectionist.
Aceste aspecte neuro-psihologce ii fac, mai ales pe barbati, mai pretentiosi fata de unele activitati sau gesturi ale partenerei. Ca urmare, aceasta categorie de oameni va deveni mai usor irascibila, in cazul in care sotia face unele greseli, cum ar fi banala lipsa de punctualitate. Aceste aspecte conduc, in 80 la suta din cazuri, la conflicte ce pot degenera chiar in violenta.
Profesiile ce implica munca la birou
In cazul in care este vorba de o munca de executant ce nu imlica deloc creativitate, creierul se poate obisnui cu anumite sabloane. Daca aceasta munca este zi de zi monotona, creierul se adapteaza pentru a prelua informatii de-a gata, putin sau deloc analizate. Acest lucru se petrece in 40 la suta din cazuri la femei si in 45 la suta din cazuri la barbatii care executa munci de rutina la birou.
Problema este ca un astfel de tipar de functionare a creierului poate accepta cu o mare usurinta neadevaruri spuse despre iubita sau sotie, iar reactia poate duce la conflicte interminabile sau la un final nefericit. Astfel, pentru cei ce presteaza munca de rutina, intrigile pot destabiliza foarte rapid un cuplu, mai ales ca in aceste medii barfele sunt principala evadare din monotonie.
In cazul lucratorilor in domeniul comertului si serviciilor publice
Contactul permanent cu oameni foarte diferiti creaza, in mod natural, o stare de alerta, stres si chiar teama fata de ipoteza prelungirii sau personalizarii unor discutii. Pe acest fond, impus de profesie, 70 la suta dintre femei si 65 procente dintre barbati devin mai superficiali in comunicarea cu partenerul. Este cunoscut faptul ca lipsa comunicarii deschise reprezinta o cauza majora a celor mai multe conflicte finalizate cu despartiri.
Profesori, medici, psihologi
Aceste clase de licentiati au sansa unei diversitati a activitatii in decursul fiecarei zile. Aceasta satisfacere a necesitatii de diversitate ii poate face pe multi foarte banali si monotoni in viata de cuplu sau familie, ceea ce poate scadea interesul partenerului de cuplu. Dimpotriva, in cazul medicilor, nevoia de diversitate fiind satisfacuta, se resimte uneori nevoia de si mai multa variatie, ceea ce poate creste tendintele catre infidelitate sau sau accentuarea monotoniei in cuplu.
Directori, contabili, ingineri, juristi
Licentiatii care detin functii in care bunul mers al unei activitati depinde de hotararile sale, devin deseori foarte critici, autoritari, intoleranti fata de partenerul de viata. Acest aspect cauzeaza 60 la suta din despartirile sau divorturile licentiatilor cu functii cheie sau de conducere.
Artisti, scriitori, ziaristi, cercetatori, avocati, criminalisti
Acest domeniu de activitate intelectuala presupune, automat, o educatie culturala aparte folosita mai ales in sensul creativ sau intuitiv. O astfel de activitate presupune un stres care solicita mai ales latura afectiva. Astfel, in unele cazuri, 30 la suta la femei si 40 la suta la barbati apare nevoia de a primi mai multa afectiune din partea unui partener de sex opus.
Aceasta va genera o relatie bazata doar pe intelegere si fara foarte multa culoare in ceea ce priveste schimbul activ si permanent de afectiune. In lipsa nuantarii afective a relatiei dar si in cazul unei vieti foarte monotone, fara prea multa aventura si fara amintiri „colorate”, se poate ajunge la nevoia de a cauta un alt partener.
Schimbarea profesiei
Nu intotdeauna alegem bine profesia si, deseori, desi am facut alegerea „cu sufletul”, circumstantele nu ne permit continuarea ei. Decizia de schimbare a profesiei cat si implicarea intr-una noua are un efect psihic traumatizant pentru 60 la suta dintre femei si 50 la suta dintre barbati. Aceasta schimbare nu se reflecta doar in activitatile proprii ci si in plan emotional si rational. Ca urmare, odata ce incepem sa ne implicam in noua profesie, traim o transformare a identitatii, care ne face sa devenim diferiti in relatia cu partenerul de viata.
Acest lucru poate avea efecte pozitive asupra cuplului daca suntem o fire practica dar si sensibila. Cei care se adapteaza ceva mai dificil la schimbare vor deveni si mai implicati in viata de cuplu, avand nevoie de afectiune, deci si de protectie si incurajare. Ca urmare, in subconstient, va aparea nevoia unor schimbari majore, inclusiv in viata de familie.
Avansarea in functie
Oricare avansare este un cutit cu doua taisuri, pentru oricare aspect al vietii noastre. In ceea ce priveste relatia de cuplu, avansarea in functie este benefica numai atunci cand functia in care s-a ajuns nu este foarte mare sau impactul nu este deosebit de important. Astfel, la o avansare modesta, cu impact perceput moderat, vom avea un plus de buna dispozitie in jur de 2-3 luni, in care putem fi mai apti sa punem capat unor probleme ale cuplului.
O avansare pe o functie neasteptat de mare sau pe care o tintim de mult timp ne poate crea asa-numitul sentiment al invingatorului, cu efecte extrem de nocive asupra vietii de cuplu. Functia inalta obtinuta cu usurinta ne ofera entuziasm dar si o betie a propriei puteri care se reflecta intr-o accentuata tendinta de dominanta care, chiar daca nu este exercitata asupra partenerului, acesta o va percepe in subconstient si va reactiona negativ, urmarea fiind, mai devreme sau mai tarziu, declansarea unui conflict.
Din acest motiv, o avansare perceputa a fi mare trebuie sa fie insotita de un control aparte al atitudinii noastre dar presupune, de asemenea, ca partenerul sa inteleaga entuziasmul declansat de aceasta reusita. Uneori, sindromul betiei de putere a celui avansat poate creste intoleranta pentru unele comportamente ale partenerului, pana atunci admise. In acest caz, trebuie sa invatam sa ne controlam cat mai bine pornirile si sa comunicam cat mai mult cu partenerul de viata.
Retrogradarea din functie
Pierderea importantei pozitiei in ierarhiea sociala, la locul de munca, determina o pierdere a increderii in propriile forte, insotita de reactii afective negative sau blocarea partiala a laturii sentimentale. Aceste transformari ne pot impinge spre o atentie mai scazuta asupra vietii de cuplu, culminand uneori cu un dezinteres aproape total fata de felul in care ne comportam cu partenerul. De aceea, este foarte important sa-l facem pe cel de langa noi sa inteleaga dificultatea psihologica prin care trecem.
Relatia sef-subaltern
Daca avem un sef foarte exigent sau care ne face probleme, vom acumula tensiune psihica care se poate descarca asupra partenerului de cuplu. Astfel de situatii apar mai ales in cazul in care tensiunea transmisa de sef nu poate fi descarcata asupra subalternilor nostri sau in cadrul unei discutii deschise cu prietenii.
Mai multe informatii pe https://www.infomunca.ro/
