Populism sau reforma politica? Italia voteaza pentru a-si restrange Parlamentul

Cliseul spune ca toti politicienii sunt la fel, ca oricine ar putea face mai bine si ca, pana la urma, sunt destui. In Italia, cu un Parlament hipertrofiat, acea melodie a sunat aproape de la nasterea democratiei sale republicane si acum par gata sa  puna capat odata pentru totdeauna. Duminica aceasta, italienii vor merge la vot pentru a decide printr-un referendum daca vor sa reduca numarul parlamentarilor cu o treime. Camera Deputatilor ar urma sa treaca de la actualele 630 de locuri la 400, in timp ce Senatul ar ramane la 200 de locuri din cele 315 care exista in prezent.

Actualul sistem este marcat de Constitutia din 1948, aprobata in urma unui plebiscit intre monarhie sau republica. La acea vreme nu era stabilit un anumit numar de parlamentari, dar s-a convenit sa fie cate un deputat la 80.000 de locuitori si un senator la fiecare 200.000. Si, bineinteles, asa a crescut numarul pana cand in 1963 a fost votata o lege care limita cifra totala la 945 actuale.

Camera si Senatul au atributii similare in Italia, asa ca procedurile legislative sunt de obicei foarte greoaie, si din cauza numarului mare de domnii de convins. Incepand cu anii 1980 au existat diverse incercari de reformare a acestui sistem, toate fara succes. Desi acum Miscarea 5 Stele (M5E), care s-a nascut cu acea convingere de a curata „casta” politica, pare sa o realizeze. Legea care este supusa referendumului in aceasta duminica a fost promovata de M5E.

Interesant este ca ultimul care si-a incercat norocul a fost Partidul Social Democrat Democrat (PD), sub conducerea lui Matteo Renzi. Fostul premier a convocat un referendum in 2016, pe care l-a pierdut si l-a obligat sa demisioneze. Ulterior, PD a uitat de aceasta chestiune si a respins initiativa parlamentara a M5E. Dar acum, convertit intr-un aliat guvernamental al partidului antisistem, nu a avut de ales decat sa-si asume postulatele partenerilor sai pentru a mentine coalitia in picioare. Conducerea PD s-a pozitionat oficial in favoarea unui vot „da” la referendum, desi multi dintre liderii sai spun public „nu”.

Raport mai mic de deputati pe locuitor

Odata cu reforma, Italia, care se afla anterior pe mijlocul listei, va deveni tara UE cu cel mai mic numar de deputati in raport cu populatia sa. Ar avea unul la fiecare 151.000 de locuitori, in timp ce Spania ar urma pe lista cu un deputat la fiecare 133.000. Dupa numarul de senatori, Germania si Polonia ar fi inca sub. Alte tari precum Franta, Germania sau Marea Britanie au luat in considerare si schimbari in organizarea parlamentelor lor.

Cei care se pozitioneaza in favoarea „nuului” sustin ca modificarea ar reduce reprezentativitatea sistemului democratic si ca decizia multor cetateni s-ar dilua in camere. Observatorul Italian de Conturi Publice estimeaza ca reducerea cheltuielilor de catre parlamentari ar fi in jur de 57 de milioane pe an, ceea ce ar reprezenta 7% din costul total al Parlamentului, ceea ce pentru unii este o suma semnificativa, iar pentru altii irelevant. In ultimele saptamani, discursul politic si mediatic s-a polarizat enorm, cu campanii rasunatoare in ambele directii.

Pozitii politice

„In final, aceste plebiscite se politizeaza si se transforma intr-un vot pro sau impotriva guvernului. Nu exista nicio indoiala ca toate aceste schimbari de opinie nu se datoreaza unor motive constitutionale, ci sunt alegeri politice practice”, spune Lorenzo Castellani, politolog la Universitatea Luiss. Fara a fi nevoie de cvorum, aprobarea referendumului a fost luata de la sine inteles inainte de vara, desi in ultimele saptamani rezultatele au fost ajustate. Una peste alta, reforma este de asteptat sa treaca cu o anumita marja, desi este mai mica decat era planificata initial.

Rezistenta unei parti a stangii poate scadea voturi din „da”, dar cei care pot modifica cu adevarat rezultatele sunt partidele de dreapta. Matteo Salvini, secretarul Ligii, este in favoarea referendumului, deoarece cea mai mare parte a procesului parlamentar s-a desfasurat atunci cand partidul sau a guvernat cu M5E. Totusi, din ce in ce mai multi lideri ai formatiei sale sustin „nu”, dezavuindu-l pe lider intr-un mod total neobisnuit. In restul dreptei ei mizeaza pe „libertatea votului”, desi se raspandeste ideea ca un esec al referendumului ar scufunda Guvernul.

Duminica are loc si un vot pentru a decide administrarea a sapte regiuni si a aproximativ 1.000 de municipii. „Este de previzibil ca in zonele in care sunt alegeri regionale, alegatorii de dreapta sa se poata alinia la „nu”, dar fiindca este un referendum national este foarte greu sa esueze aceasta varianta”, sustine Castellani. Analistii sunt de acord ca tocmai alegerile regionale pot aduce consecinte mai mari pentru Guvern daca dreapta va obtine o victorie rasunatoare.

In orice caz, reducerea Parlamentului nu va intra in vigoare pana la urmatoarele alegeri generale, in care ar fi alesi mai putini deputati si senatori. Desi inainte de a ajunge in acel punct, legea electorala ar trebui modificata si pentru a o face mai proportionala. Multi parlamentari si-ar pierde locurile in cazul alegerilor anticipate, ceea ce i-ar descuraja pe cei care comploteaza mereu in Italia pentru prabusirea Executivului si revenirea la urne inainte de incheierea legislaturii.