Raportul anual al Comisiei Europene privind piata unica si competitivitatea analizeaza modul in care a evoluat adoptarea si sustenabilitatea digitala pe piata unica in ultimul an. Piata unica europeana a fost infiintata in 1993, pentru a permite libera circulatie a persoanelor, marfurilor, serviciilor si capitalurilor in intreaga Uniune Europeana. Este cel mai mare bloc comercial din lume, format din 27 de state ale Uniunii Europene, cu peste 440 de milioane de consumatori. Liechtenstein, Islanda si Norvegia au, de asemenea, acces la bloc prin Acordul privind Spatiul Economic, desi cu anumite exceptii. Elvetia, pe de alta parte, poate accesa doar partial aceasta piata unica prin acorduri bilaterale.
De la infiintare, piata unica europeana a asigurat ca economia UE are acces la surse variate de aprovizionare, un bazin larg de cerere si mai multe oportunitati de extindere a productiei si a inovatiei. De asemenea, contribuie la conditii de munca solide si la drepturile sociale, consolidand totodata pozitia de negociere globala a UE.
Cu toate acestea, complexitatea si punerea in aplicare a regulilor raman o provocare continua.
Comisia Europeana a lansat recent raportul sau anual privind piata unica si competitivitatea pentru 2024 , subliniind obiectivele, provocarile si avantajele pietei unice europene in ultimul an. Acest raport a fost recomandat de Consiliul European din martie 2023 si duce rapoartele anuale anterioare privind piata unica un pas mai departe pentru a monitoriza mai bine competitivitatea pietei unice.
Raportul evidentiaza in principal noua factori concurenti ai pietei unice, precum si progresele anuale sau esecurile cu care s-au confruntat pana acum. Acestea sunt:
- Investitii publice si infrastructura
- Energie
- Educatie si abilitati
- Cercetare si inovare
- Circularitatea
- Acces la capital privat
- Functionarea pietei unice
- Comert si autonomie strategica deschisa
- Digitalizarea
Provocari geopolitice si economice in evolutie pentru piata unica europeana
In urma esecurilor cu care se confrunta mai multe sectoare din cauza pandemiei, precum si a conflictului in curs de desfasurare intre Rusia si Ucraina, Comisia Europeana a intreprins mai multi pasi pentru a imbunatati rezistenta blocului comercial.
Acestea includ reducerea dependentei de energia rusa, stabilirea de parteneri de aprovizionare mai diversi, precum si prioritizarea tranzitiilor digitale si ecologice, cunoscute si sub numele de tranzitia dubla. Acest lucru inseamna ca, desi se pune mai mult accent pe adoptarea si progresele digitale, de catre indivizi, intreprinderi si guverne, acest lucru este, de asemenea, realizat cat mai sustenabil posibil. Alte obiective climatice, cum ar fi zero net si obiectivele de reducere a emisiilor, au primit, de asemenea, mai multa importanta.
Cu toate acestea, provocarile in curs, cum ar fi tensiunile geopolitice, riscurile progreselor tehnologice, cum ar fi inteligenta artificiala, deficitul de forta de munca si cresterea inflatiei si ratelor dobanzilor continua sa reprezinte o amenintare pentru aceste obiective. Dominanta in crestere a Chinei in industria vehiculelor electrice (EV) si a semiconductoarelor este, de asemenea, o alta amenintare pentru UE.
Conditiile financiare ale UE s-au luptat considerabil si anul trecut, contribuind astfel la dificultatile intreprinderilor cu investitiile de capital. Acest lucru sa datorat in principal cresterii ratelor dobanzilor, precum si inaspririi standardelor pentru liniile de credit si creditele noi.
Pe de alta parte, UE are, de asemenea, infrastructura de inalta calitate, cercetare, servicii, o baza de productie superioara si un avans in dezvoltarea tehnologiei curate. Acestea ar putea contribui in mare masura la contracararea provocarilor de mai sus, mai ales cand vine vorba de dezvoltarea propriilor vehicule electrice si semiconductori.
Masuri precum Facilitatea pentru redresare si rezilienta (RRF), fondurile politicii de coeziune a UE si programe similare au contribuit, de asemenea, in mare masura la avansarea tranzitiei digitale si ecologice, chiar si in perioade de investitii de capital reduse si de scaderea increderii.
In plus, la sfarsitul anului trecut, Consiliul European a lucrat si la planuri de extindere a Uniunii Europene, care ar creste, de asemenea, sfera de aplicare a pietei unice, lucrand la includerea mai multor tari candidate. Aceasta include, de asemenea, imbunatatirea acordurilor privind zona de liber schimb profunda si cuprinzatoare deja in vigoare cu Moldova si Ucraina pentru 2023-2024.
Obiectivele ecologice si digitale iau lumina reflectoarelor
Un document de lucru al personalului care insoteste raportul de mai sus este primul raport anual privind principalele constatari ale Monitorului European al Ecosistemelor Industriale (EMI). EMI este utilizat de membrii industriei UE, factorii de decizie politica si statele membre pentru a evalua progresul tranzitiei duble intre industrii, examinand rata de adoptare a tehnologiei de catre intreprinderi si persoane fizice. De asemenea, analizeaza cat de competitive sunt tehnologiile UE, in comparatie cu egalii sai la nivel mondial.
Potrivit IME, in 2022, doar 69% dintre intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) aveau un nivel de baza de intensitate digitala, care era inca cu un pas sub tinta UE de 90% pana in 2030.
Intensitatea digitala este masurata prin Digital Intensity Index (DII), care ia in considerare 12 parametri digitali alesi, de exemplu, utilizarea AI, un site web, retelele sociale, accesul la computere pentru angajati si asa mai departe.
Companiile care au un nivel de baza de intensitate digitala indeplinesc cel putin patru din acesti 12 parametri alesi, in timp ce companiile cu o intensitate digitala mare indeplinesc intre sapte si noua dintre standarde. Intreprinderile cu un nivel foarte ridicat de intensitate indeplinesc intre 10 si 12 dintre parametri.
Cu toate acestea, EMI observa ca 49% dintre IMM-uri au declarat ca accelereaza investitiile in tehnologii digitale, cu industria aerospatiala si aparare, intreprinderile care se ocupa de tehnologie verde si agroalimentare conducand calea in acest sens.
Anumite sectoare bazate pe servicii, cum ar fi turismul, s-au confruntat si cu un deficit de competente, deoarece a existat o disponibilitate limitata de competente digitale si ecologice, in ciuda cererii mari. Sectoarele creative si culturale, precum si constructiile, au inregistrat o cerere deosebit de mare pentru competente digitale.
Firmele digitale din sectorul electronicelor, mobilitatii si comertului cu amanuntul au inregistrat cele mai multe investitii din partea firmelor europene de capital de risc si de capital privat in 2021. Cu toate acestea, finantarea privata a fost inca destul de redusa in UE, in comparatie cu SUA, care are mai multe extinderi. decat Europa.
