Emmanuel Macron s-a confruntat cu critici din partea partenerilor francezi din NATO si UE si cu un avertisment de conflict din partea Rusiei, dupa ce a sugerat ca ar putea fi necesara trimiterea de trupe terestre in Ucraina. Dupa o intalnire la nivel inalt la Paris a partenerilor, in principal europeni, pentru a discuta ce masuri urgente ar putea fi luate pentru a sustine Ucraina in urma recentelor progrese ale Rusiei in prima linie, presedintele francez a declarat intr-o conferinta de presa ca nu exclude trimiterea de trupe.
El a spus ca a acceptat ca nu exista un consens pentru plan, dar intr-o miscare de rupere tabu, a spus ca nimic nu trebuie exclus pentru a obtine infrangerea Rusiei si mentinerea securitatii in Europa. „Astazi nu exista un consens cu privire la trimiterea de trupe terestre intr-un mod oficial, apararea pentru aceasta si asumarea responsabilitatii pentru aceasta”, a spus el.
Aliatii s-au grabit sa excluda trimiterea de trupe de lupta in Ucraina. Purtatorul de cuvant al Consiliului National de Securitate al Casei Albe, Adrienne Watson, a declarat: „Presedintele Biden a fost clar ca SUA nu vor trimite trupe sa lupte in Ucraina”, in timp ce Kremlinul a avertizat ca aparitia trupelor NATO in Ucraina va face inevitabila o confruntare directa cu Rusia.
NATO a anuntat, de asemenea, marti dupa-amiaza, ca „nu exista planuri pentru trupele de lupta ale NATO” in Ucraina. Premierul polonez, Donald Tusk, a respins ideea, la fel ca si Downing Street.
Prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, a exclus de asemenea trimiterea de trupe in Ucraina, parand iritat ca propunerea a aparut in ziua in care ultimul obstacol pentru aderarea tarii sale la NATO a fost eliminat.
El a spus ca Macron ar putea discuta daca Franta va trimite trupe in Ucraina, dar nu si NATO. „Daca o tara trimite trupe in alta parte in lume, aceasta nu afecteaza NATO”.
Macron – care are o reputatie de initiative diplomatice mercuriale, dar uneori contraproductive – adunase in graba 20 de ministri inalti din tarile opuse Rusiei, deoarece se temea ca Occidentul isi storcea mainile in legatura cu progresele rusesti fara a pregati contramasuri practice.
Intalnirea i-a oferit lui Macron sansa de a-si avansa apelul familiar pentru Europa de a-si consolida propriile aparari si de a pune capat dependentei sale periculoase de o America din ce in ce mai izolationista.
Cancelarul german, Olaf Scholz, a spus fara indoiala ca la conferinta de la Paris Ucraina a existat un acord „ca nu vor exista trupe terestre, nici soldati pe pamantul ucrainean”, trimisi de statele europene sau de statele NATO. „Este important sa va asigurati in continuare de acest lucru si faptul ca acest lucru a avut loc ca o intelegere este, in opinia mea, un pas inainte foarte, foarte bun si foarte important”, a spus el.
Macron a spus luni ca Occidentul „trebuie sa faca tot ce ne sta in putinta pentru a ne atinge obiectivul” si ca stirile din trecut, cum ar fi trimiterea de rachete si avioane cu raza lunga de actiune, au fost date deoparte, adaugand ca „oamenii obisnuiau sa le dea doar saci de dormit si casti”.
El a spus: „Nu exista un consens pentru a sustine oficial orice trupe terestre. Acestea fiind spuse, nimic nu trebuie exclus. Vom face tot ce putem pentru a ne asigura ca Rusia nu va invinge.”
Comentariile au atras, de asemenea, critici din partea politicienilor de opozitie de acasa. Liderul partidului socialist, Olivier Faure, a spus ca comentariile lui Macron sunt „total contraproductive” si au servit doar la divizarea UE, in timp ce Eric Ciotti, seful Les Republicains de dreapta, a spus ca cuvintele lui Macron sunt „pline de consecinte teribile”. Marine Le Pen, al carei partid de extrema-dreapta Mitingul National este cel mai mare partid de opozitie din camera inferioara a parlamentului, a declarat ca Macron „pune un risc existential pentru 70 de milioane de francezi”.
Ministrul francez de externe, Stephane Sejourne, a incercat sa clarifice remarcile intr-o adresa adresata parlamentului francez. „Trebuie sa luam in considerare noi actiuni pentru a sprijini Ucraina. Acestea trebuie sa raspunda unor nevoi foarte specifice, ma gandesc in special la deminarea, cibernetica, productia de arme la fata locului, pe teritoriul ucrainean”, a spus el parlamentarilor.
„Unele dintre aceste actiuni ar putea necesita o prezenta pe teritoriul ucrainean, fara a trece pragul beligerantei. Nimic nu trebuie exclus. Aceasta a fost si este si astazi pozitia presedintelui republicii.”
In Germania, Michael Roth, presedintele Comisiei de Afaceri Externe a Bundestagului si membru al SPD al lui Scholz, s-a declarat ingrijorat de semnele unor divizari mai mari dintre Germania si Franta in raspunsul lor la criza din Ucraina, subliniind refuzul reiterat al lui Scholz de a-l trimite pe Taurus mult timp. -rachete de croaziera cu raza de actiune si opozitia germana fata de un fond de aparare al UE construit pe datoria comuna, o idee avansata de Estonia.
El a descris posibila desfasurare a trupelor terestre occidentale drept „o dezbatere fantoma” in mijlocul celor mai presante probleme ale Ucrainei. „Nu cunosc pe nimeni care sa-si doreasca serios asta, nici macar in Ucraina”, a spus el. „Mai presus de toate, au nevoie de munitie, aparare aeriana, drone, arme cu raza lunga de actiune.”
De asemenea, discutia a distras atentia de la progresul inregistrat la intalnirea cu privire la achizitionarea de munitie din tari terte, ca o garantie pentru a face fata unui deficit alarmant de gloante si obuze ucrainene.
Premierul ceh, Petr Fiala, un sustinator al achizitiilor comune in masa din tari terte din afara Europei, a declarat: „Am sentimentul ca ar trebui sa dezvoltam metodele de cooperare pe care am inceput sa le implementam dupa inceperea invaziei. Nu este necesar sa cautam noi cai.”
Problema de baza este ca liderii europeni au descoperit ca nu au fost capabili sa directioneze o accelerare a productiei de arme in Europa si indica faptul ca restrictiile pe timp de pace incetinesc progresul, cum ar fi permisiunea de planificare necesara extinderii liniilor de productie. Oficialii ucraineni au spus ca au nevoie de un minim de aproape 200.000 de obuze pe luna, dar productia colectiva a Europei ramane doar de aproximativ 50.000 pe luna, potrivit unei analize de informatii ale Estoniei – doar unele dintre ele ajung acum in Ucraina.
Macron si-a gasit un aliat in Gabrielius Landsbergis, ministrul de externe lituanian. „Soarta Europei se decide pe campurile de lupta din Ucraina. Vremuri ca acestea necesita conducere politica, ambitie si curaj de a gandi afara din cutie”, a spus el.
