Descoperirea unei inscriptii runice pe un cutit vechi de aproape 2.000 de ani pune in lumina limba scrisa timpurie si istoria culturala a Danemarcei – este cea mai veche inscriptie runica gasita pana acum in tara. Cutitul a fost gasit sub ramasitele unei urne la un mic loc de inmormantare la est de Odense.

Detaliile despre inscriptia runica de pe cutitul de fier de 8 cm (3 inchi) contin cinci caractere, fiecare de 0,5 cm (0,2 inchi) inaltime cu trei caneluri. Se crede ca runele vorbesc „ hirila ”, adica „sabie mica” in limba norvegiana primitiva. Sunt cu 800 de ani mai vechi decat faimoasele rune Jelling Stones din Iutlanda!

Cele mai vechi rune gasite vreodata: o nota de dincolo

Descoperirea inscriptiei runice de pe cutitul de fier, impreuna cu un pieptene de os inscriptionat gasit in apropiere in 1865, reprezinta cele mai vechi rune gasite vreodata in Danemarca. Raportul a fost furnizat de Jakob Bonde, curatorul muzeului si arheolog al orasului, care a spus ca runele nu au fost vizibile decat dupa ce artefactul a fost supus curatarii de catre conservatori, relateaza The Viking Herald .

„Este ca si cum ai primi un bilet de dincolo, din trecut. Este o descoperire extraordinara pentru noi si spune ceva despre dezvoltarea primei limbi scandinave. Si pentru mine, personal, este fantastic sa fi facut aceasta descoperire,… Cu o astfel de descoperire in mana, oamenii ajung sa experimenteze intalnirea fata in fata cu trecutul. O inscriptie runica este ca si cum ai gasi un mesaj de la oamenii antici. Aproape ca le auzi vocile… o oportunitate fantastica de a conecta trecutul cu prezentul”, a comentat Bonde.

Runele erau caracterele scrise folosite de popoarele germanice, inclusiv de scandinavi, inainte de adoptarea alfabetului latin. Ele contribuie la intelegerea practicilor lingvistice si culturale ale regiunii in acea perioada. Utilizarea runelor in acest context poate fi servit unui scop practic, cum ar fi indicarea functiei sau importantei articolului.

Lisbeth Imer, de la Muzeul National, a adaugat: „Este incredibil de rar sa gasim rune care sunt la fel de vechi ca pe aceasta lama si este o oportunitate unica de a afla mai multe despre prima limba scrisa a Danemarcei care a fost vorbita de fapt in epoca fierului. .”

Elita de rang inalt: o privire asupra istoriei daneze

Informatiile despre proprietarul mormantului raman in mare parte necunoscute. Descoperirea ofera indicii valoroase despre cultura materiala si limba epocii; Semnificatia cronologica a cutitului, despre care se crede ca este cu 800 de ani mai vechi decat pietrele Jelling, este remarcabila.

Pietrele Jelling sunt renumite pentru importanta lor istorica, adesea denumite „certificatul de nastere al Danemarcei”, deoarece comemoreaza realizarile regelui Harald Bluetooth si includ cea mai veche imagine a lui Hristos din Scandinavia. Inscriptia runica recent descoperita este anterioara acestor pietre, oferind o privire rara intr-o perioada si mai timpurie a istoriei daneze, relateaza The Heritage Daily .

Expozitia cutitului alaturi de alte artefacte la Muzeul Montergarden din Odense ofera publicului si cercetatorilor o oportunitate de a explora si a aprecia in continuare bogatul patrimoniu arheologic al Danemarcei.

In epoca luata in considerare, alfabetizarea pe scara larga era neobisnuita, iar posesia abilitatilor de citire si scriere conferea un statut si o influenta deosebite. Utilizarea timpurie a runelor indica faptul ca un grup select de indivizi, care servesc ca scribi si formeaza o mica elita intelectuala, au fost printre primii din Danemarca care au detinut astfel de capacitati. Cele mai timpurii urme ale indivizilor cu aceste aptitudini au fost identificate pe insula Funen, relateaza Arkeonews .

Doar un exemplu suplimentar de inscriptii runice din aceasta perioada a fost descoperit in Danemarca, datand cu aproximativ 150 d.Hr. Aceasta descoperire a luat forma unui mic pieptene de os gasit in Vimosen, situat la vest de Odense, cu inscriptia „ harja ”.

Interesant este ca aceasta perioada a istoriei daneze a avut legaturi profunde si cu romanii, care au influentat modul in care elita obisnuia sa se imbrace si sa arate. „Ne aflam intr-o perioada de timp in care noi, in Danemarca, am avut multe legaturi cu romanii, iar cei care erau plasati inalt in societate au incercat sa para romani, ca sa spunem asa, importand lucruri si facand o expozitie romana de insisi. Tot ce era Roman foarte mult”, a conchis Bonde.