Iti vine sa plangi din orice, te surprinzi cu ganduri negre din ce in ce mai des, iti vine sa strigi: “unde esti copilarie?”, nu ai chef de nimic si parca ai sta in pat azi? Ei bine, acum ai oportunitatea sa primesti o confirmare sustinuta de date: da, esti mai trista si nu, nu esti singura. Tu si un procent semnificativ dintre femeile planetei se confrunta astazi cu aceeasi problema.
Este dovedit stiintific, matematic si economic: femeile moderne se confrunta cu depresii mult mai des decat predecesoarele lor de acum 35 de ani. De fapt, in momentul in care femeile au inceput sa isi castige drepturile, s-au confruntat si cu reversul medaliei. Datele noului studiu au fost furnizate de University of Pennsylvania’s Wharton School si par sa evidentieze faptul ca aceasta eroziune a fericirii a inceput in urma cu 35 de ani. Baza de date care a dus la formularea acestei concluzii este atat de mare incat oricum ai incerca sa intorci problema, te lovesti de acelasi rezultat.
Maritata, singura, adolescenta sau femeie matura, saraca sau bogata, europeana, asiatica sau americana, mama singura sau carierista fericita, lucrurile stau asa: daca ai doi cromozomi X esti, statistic vorbind, mai putin fericita decat omoloagele tale de la inceputul anilor ’70. Trendul recent al determinismului genetic (conform caruia curele de slabire sau castigul la loto nu ne vor face nici mai slabi, nici mai bogati si fericiti, decat genele noastre au dictat deja), ne facem sa credem ca destinul este unul si acelasi cu biologia. Insa atunci cand vine vorba despre sanatatea mentala, ereditatea nu este un instrument atat de puternic pe cat am vrea sa credem.
Ce rol joaca exact factorul genetic in ruleta fericirii a fost determinat de o cercetatoare in domeniul psihologiei, profesor in cadrul Universitatii Massachusetts, al carei raport vast se intinde pe o perioada de 40 de ani. In acest timp, Susan Krauss Whitbourne a studiat modul in care se dezvolta psihologic copii: in anii ’60 oamenii erau mai orientati catre viata de familie, in vreme ce in anii ’80, cand lumea a devenit mai egoista si mai obsedata de statutul social, fericirea a devenit o “pasare” mai rara. Prin urmare, factorii social, politic si economic joaca la randul lor roluri importante pe scena fericirii.
Feminismul e de vina?
In timp ce o serie de voci feminine nu au intarziat sa invinovateasca miscarea feminista pentru neajunsul de a le fi scos din caldura si siguranta unui camin a carui responsabilitate materiala cadea pe umerii partenerilor de viata, altele sustin ca nu miscarea feminista este de vina, ci esecurile miscarii feministe. Unul dintre aceste esecuri este cunoscut sub numele de “al doilea schimb” si se refera la implicarea sau mai degraba la neimplicarea barbatilor in treburile casnice.
Chiar daca inrolarea femeilor in campul muncii s-a facut foarte repede, chiar si in zilele noastre, ne confruntam sau auzim destul de des despre situatii critice care fac ca femeia sa semene cu un soi de Atlas mitologic (pastrand proportiile, desigur). Astfel, avem o persoana de sex feminin care are un loc stabil de munca, deci aduce un venit material important in casa, insa ziua ei de lucru nu se incheie la ora 17 sau 18. Ajunsa acasa, are grija mesei de seara, a copiilor si, in timp ce mancarea e pe aragaz si masina de spalat este in functiune, ea manuieste cu rapiditate aspiratorul. Iar el… desigur, este si el in peisaj… citeste presa pe care nu a apucat sa o termine de dimineata sau se uita la televizor.
Vorbim despre o realitate, insa frecventa ei este din ce in ce mai scazuta. Chiar daca trecerea s-a facut mai greu, implicarea barbatilor in treburile casnice si in cresterea copiilor s-a facut treptat, insa trendul este ascendent: implicarea barbatilor moderni in treburile casnice e tot mai mare.
Paradoxul alegerii
O alta teorie sustine ca in vreme ce miscarea de emancipare a deschis ochii femeilor asupra noilor posibilitati, le-a dezvaluit in acelasi timp si fata esecului. Libertatea a venit cu un pret. Odata ce esti pe cont propriu realizezi in anumite momente cat de vulnerabila poti fi, iar atunci viata nu mai pare atat de roz. Este paradoxul dat de posibilitatea de a alege, sustine Sonja Lyubomirsky, autoarea cartii The How of Happiness. “Sansele tale la fericire cresc, insa in acelasi timp, poti avea si multe regrete”.
Femeia moderna nu este numai stapana casei sale, ci si angajat sau antreprenor, sotie si mama. O multitudine de roluri pe care le joaca zilnic si care ii ofera multiple satisfactii. Iar daca are un esec pe un plan, macar se poate consola cu faptul ca are alte multumiri.
Acest lucru poate avea un impact pozitiv asupra psihicului sau asupra sansei la fericire, insa numai in anumite conditii. Daca vorbim de un salariu de mizerie, un loc de munca solicitant, un sot imposibil si copii neastamparati, atunci fericirea si linistea mult cautata nu vor aparea de nicaieri.
Goana dupa fericire
Desi plutim inca in incertitudine, un lucru este cert: progresul ne permite sa ne plangem. Azi avem puterea de a ne folosi de mijloace de comunicare neimaginate in urma cu 30 de ani. Ne folosim de Internet, citim bloguri, forumuri si reviste online dedicate femeilor, site-uri de psihologie. In principiu, apelam la mijloace diverse de a ne usura povara psihica si de a relationa cu persoane asemanatoare noua. Toate acestea fara ca cineva sa ne judece. Ba dimpotriva, lumea de astazi pare a fi mult mai atenta la nevoile psihologice ale femeii moderne, care se confrunta cu multe situatii noi si pline de provocari.
Plecand de aici, Betsey Stevenson, autoarea studiului despre starea de fericire a femeii moderne din cadrul University of Pennsylvania’s Wharton School, mai propune o varianta interesanta pentru a explica scaderea nivelului de fericire: “Este posibil ca in era misticismului feminin sa fi fost o rusine sa recunosti ca nu esti fericita. Poate aflam ca nu nivelul de fericire s-a schimbat, ci contextul social. Femeile nu mai sunt sanctionate daca spun adevarul.”
Tot autoarea acestui studiu formuleaza o concluzie interesanta, la care merita sa meditam: “Poate ca fericirea nu este scopul suprem, iar femeile ar trebui sa puna mai putina presiune asupra lor in aceasta goana dupa fericire. Chiar daca ajungem sfarsite de la serviciu am putea sa ne bucuram pentru cariera pe care ne-am construit-o, in loc sa ne plangem ca asta nu ne mai lasa destul timp pentru yoga”.
Se pare ca nu le putem avea pe toate si perfecte in acelasi timp. In ceea ce priveste fericirea, poate ca ea este conditionata de acelasi principiu valabil si in cazul unei diete sanatoase: moderatie si diversitate.
