Alimentatia are un rol foarte important pentru sanatate, fiind sursa de energie si nutrienti pentru organism. O alimentatie dezechilibrata creste riscul de a dezvolta numeroase afectiuni, in timp ce o alimentatie sanatoasa ofera un rol protector. Inainte de a discuta despre tipurile de diete pentru care poti opta, este important sa stii ca fiecare se asociaza cu anumite beneficii si riscuri. Atat timp cat dieta este potrivita conditiei tale si este elaborata in mod optim, aceasta iti poate aduce beneficii. De asemenea, trebuie sa stii ca anumite diete sunt recomandate doar in anumite situatii si nu sunt potrivite pentru populatia generala. Iata care sunt tipurile de diete recunoscute de organizatiile de sanatate, cand sunt recomandate si care sunt criteriile de care sa tii cont.
Tipuri de diete
Exista numeroase tipuri de diete, insa doar cateva au un substrat stiintific care le certifica ca fiind benefice fie in populatia generala, fie in cazul unor boli. Este important sa nu urmezi orice dieta populara, pentru ca dietele neoficiale se asociaza cu riscuri pentru sanatate.
Dieta conventionala
Dieta conventionala, omnivora, reprezinta dieta obisnuita, fiind considerata cea mai echilibrata din punct de vedere nutritional. Aceasta include alimente din toate grupele alimentare (cereale, fructe si legume, leguminoase boabe, carne si oua, lactate, peste, oleaginoase, uleiuri vegetale) si este sustinuta de dovezi stiintifice. Majoritatea ghidurilor alimentare din toate statele recomanda aceasta dieta, care are la baza 50-60% carbohidrati, 30-35% lipide (grasimi), 10-15% proteine.
Dieta mediteraneana
Dieta mediteraneana este specifica tarilor mediteraneene si are la baza un consum ridicat de fructe si legume, cereale integrale, uleiuri vegetale extravirgine, peste (mai ales peste gras, cum ar fi somon, herring, ton), fructe de mare, fructe si seminte oleaginoase, leguminoase, lactate si ierburi aromatice. Aceasta presupune un consum scazut de carne rosie si cereale rafinate (albe). Este potrivita pentru populatia generala in scop preventiv, mai ales pentru scaderea riscului cardiovascular, dar si pentru pacinetii cu unele afectiuni neurologice, psihiatrice si neurodegenerative.
Dieta DASH
Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) are in spate studii care o aproba pentru utilizarea in tratamentul hipertensiunii arteriale. Aceasta presupune un consum ridicat de fructe si legume, cereale integrale, leguminoase boabe, nuci si alune, uleiuri vegetale. In dieta DASH, se consuma doar carne slaba (carne de pasare fara piele), lactate semi-degresate sau degresate. Se evita sursele de grasimi saturate, cum ar fi carnea grasa, untul, untura, mezelurile si lactatele integrale.
Dieta hiposodata
Dieta hiposodata presupune un consum de sodiu sub 1500 mg si este potrivita in special persoanelor cu boli cardiovasculare care prezinta edeme (picioare umflate, ascita – umflarea abdomenului). Dieta hiposodata consta in evitarea adaugarii de sare in mancare si evitarea alimentelor bogate in sodiu (alimente conservate din comert, alimente intens procesate industrial, mezeluri, muraturi, branzeturi sarate, snacksuri, carne sau peste afumat).
Dieta vegetariana
Dieta vegetariana poate fi de mai multe tipuri:
- Strict vegetariana sau vegana – exclude toate alimentele de origine animala si pestele.
- Ovo-lacto-vegetariana – exclude alimentele de origine animala, cu exceptia oualor si lactatelor.
- Pesco-vegetariana – exclude alimentele de origine animala, cu exceptia pestelui.
Dieta vegana se asociaza, insa, cu risc de deficiente nutritionale. Aceasta trebuie elaborata de catre un dietetician.
Dieta low-carb
Dieta low-carb presupune un aport de carbohidrati de doar 50-130 g/zi. Astfel, se limiteaza aportul de cereale si produse din cereale, leguminoase boabe, fructe si se exclud dulciurile. Dieta se completeaza cu mai multe grasimi si proteine. Acest tip de dieta nu este recomandat populatiei generale, ci pacientilor cu prediabet sau cu unele boli neurologice (cum ar fi scleroza multipla). Nu se recomanda insa scaderea la minimum a carbohidratilor, deoarece acest lucru se asociaza cu deficiente nutritionale.
Dieta ketogenica
Dieta ketogenica este o dieta very-low-carb, care presupune un aport de carbohidrati mai mic de 50 g pe zi. Acest lucru permite formarea corpilor cetonici care vor deveni sursa de energie pentru creier. Dieta ketogenica poate fi periculoasa si trebuie monitorizata medical in perioada de initiere. Aceasta nu se recomanda in populatia generala, ci doar in anumite afectiuni. In cazul epilepsiei, avantajele dietei keto sunt dovedite stiintific.
Criterii de care sa tii cont
- Afectiuni de care suferi
Cel mai important criteriu in alegerea dietei este starea de sanatate. In functie de afectiunile de care suferi dieta poate aduce beneficii sau poate fi contraindicata. Spre exemplu, dieta low-carb poate fi benefica in afectiunile neurologice, insa din cauza aportului ridicat de grasimi aceasta este periculoasa pentru pacientii cu litiaza biliara.
- Buget
Unele tipuri de diete, cum ar fi dieta vegana, pot necesita un buget mai ridicat pentru a include o varietate de alimente si o proportie optima intre nutrienti.
- Flexibilitate
Cat de deschis esti sa incerci alimente noi sau sa iti schimbi drastic unele obiceiuri alimentare? Daca nu esti dispus sa incerci combinatii noi, cu siguranta trebuie sa ramai la dieta conventionala.
- Preferinte
Daca nu iti place carnea, dar iti plac ouale si lactatele, dieta ovo-lacto-vegetariana ar putea fi ceea ce ai nevoie. Daca ai o afinitate pentru fructele de mare si pentru peste, dieta mediteraneana ti s-ar potrivi.
- Echilibru nutritional
Trebuie sa tii cont si de cat de adecvata este dieta din punct de vedere nutritional. Spre exemplu, dieta vegana nu aduce un aport optim intre nutrienti, decat daca alimentele sunt foarte bine alese si combinate. Un dietetician te poate ajuta in acest sens.
Asadar, exista numeroase tipuri de diete care aduc beneficii, insa trebuie sa alegi ceea ce este potrivit pentru tine si sa apelezi la specialisti daca este necesar.
