Tratamente cu arnica
Arnica este cunoscuta mai ales ca planta ce inlatura socurile survenite in urma traumatismelor fizice sau emotionale, mai ales daca este folosita imediat. Se va folosi, de trei ori pe zi, un varf de cutit de pulbere. Extractul din floare de arnica se recomanda in guturai, amigdalita, viroza pulmonara, bronsite cazuri in care se va folosi fie sub forma de tinctura (cincizeci de picaturi diluate in jumatate de pahar cu apa), fie sub forma de pulbere. In cazul afectiunilor renal-urinare se foloseste in amestec cu alte plante fie sub forma de tinctura, fie sub forma de pulbere. Pentru tratarea depresiei, a nevrozelor, a insomniei, a cosmarurilor survenite pe fond traumatic, a palpitatiilor se recomanda 0,5 g de pulbere in combinatie cu valeriana, de trei ori pe zi. Acelasi tratament este eficient si pentru hipertensiune sau angina pectorala, planta avand in compozitie substante care ajuta la marirea vitezei circulatiei sangelui.
Indicata pentru masajul terapeutic si intretinerea pielii Uleiul obtinut in urma macerarii florilor de arnica in ulei vegetal este bun pentru masajul terapeutic, mai ales in tratarea problemelor de reumatism, articulare sau dureri musculare. In acelasi timp, este foarte indicat si ca tratament de intretinere a pielii, mai ales pentru persoanele cu pielea sensibila sau cu tendinta de uscare rapida, conferindu-i acesteia elasticitate. Este folosita, in amestecuri, in diferite tincturi, recomandata in tratarea vanatailor si a problemelor musculare, dar nu trebuie folosita pe rani deschise. Utilizarea pe rani deschise poate provoca alergii, chiar si persoanelor care nu sunt alergice la aceasta planta.
Tinctura de arnica Este cel mai eficient preparat cu utilizare interna obtinut din arnica si se poate administra atat intern, cat si extern. Floarea proaspata, culeasa de maximum 4 ore, se toaca marunt si se pune intr-un borcan, cat sa-l umple pe trei sferturi. Se umple apoi borcanul cu alcool de 80 grade amestecand mereu, dupa care se inchide ermetic si se lasa timp de 10 zile la macerat. Tinctura obtinuta se filtreaza prin tifon si se pastreaza in sticlute mici inchise la culoare.
Uleiul de arnica Un leac remarcabil pentru contuzii, fracturi, entorse, luxatii. Se prepara dintr-o mana de flori proaspete, care se toaca marunt, se pun intr-un borcan si se toarna deasupra un pahar (200 ml) de ulei de floarea-soarelui. Se lasa la soare 3 saptamani, dupa care se filtreaza.
Pulberea de arnica Se obtine din floarea uscata, prin macinare cu rasnita electrica de cafea, apoi se cerne prin sita. Se obtine un praf fin cu miros aromat, din care se ia un varf de cutit de 4 ori pe zi.
Cataplasma cu arnica O mana de flori uscate de arnica se macina fin, apoi se amesteca cu apa calduta pana se formeaza o pasta umeda. Pasta se inveleste in tifon si apoi se aplica pe locul afectat. Pentru a-si face efectul, cataplasma cu arnica se tine 2-4 ore pe zi pe locul afectat.
Precautii Utilizata in cantitati prea mari, planta poate fi toxica. Este contraindicata copiilor sub trei ani si femeilor gravide in uz intern, la fel si persoanelor cu pielea prea sensibila, in uz extern.
